[RO]
Dorind să îmbunătăţească relaţiile comerciale cu Imperiul Otoman, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, a emis un privilegiu în iunie 1623, prin care a permis evreilor sefarzi să vină în principat, iar Alba Iulia era singurul oraş în care aceştia aveau voie să se stabilească. După instaurarea stăpânirii habsburgice asupra Transilvaniei, numărul de evrei a crescut, alături de sefarzi venind şi aşkenazi, astfel că în oraşul de pe Mureş au existat la un moment dat două sinagogi. De la sfârşitul secolului XIX şi până la mijlocul secolului XX, comunitatea evreiască albaiuliană a ajuns să aibă o pondere importantă în cadrul populaţiei oraşului, dar emigrările în Israel au făcut ca astăzi numărul evreilor din Alba Iulia să fie nesemnificativ. Comunitatea evreiască a fost cea mai numeroasă în 1941, atunci când era alcătuită din 1654 de persoane, pentru ca mai apoi aceasta să scadă în mod constant. La ultimul recensământ efectuat în România, cel din 2011, numărul evreilor care aparţineau comunităţii albaiuliene a fost de 19, ceea ce mai reprezintă doar 0,02% din totalul populaţiei oraşului. Practic, istoria evreilor din Alba Iulia este astăzi încheiată, doar clădirile construite de ei şi cimitirul evreiesc de pe strada Vasile Alecsandri amintindu-ne în prezent de rolul important pe care l-a avut comunitatea evreiască în edificarea acestui oraş.
[EN]
In June 1623, Prince Gabriel Bethlen issued a decree which allowed Sephardic Jews to enter the principality of Transylvania. They were allowed to settle exclusively in Alba Iulia. This decision was motivated by a desire to improve commercial exchanges with the Ottoman Empire. After the incorporation of Transylvania into the Habsburg Empire the number of Jews increased, with Ashkenazi Jews settling in the province next to the Sephardic Jews. In Alba Iulia, for a while, two synagogues functioned. From the end of the nineteenth century until the mid-twentieth century the Jewish population of Alba Iulia reached a significant size relative to the total population of the city. Later, however, emigration to Israel caused a drastic reduction of the number of Jewish inhabitants after World War II. The number of Jews in Alba Iulia remained modest in the eighteenth century but increased significantly during the next one. The highest number of Jews in Alba Iulia was reached in 1941 when the community countered 1,654 members. This was the highpoint: from this year on the number diminished constantly. According to the most recent census of 2011, the community of Alba Iulia Jews now stands at 19 people representing just 0.02 % of the city’s population. The history of the Jewish community is practically finished in Alba Iulia: only the buildings of the Jews and the cemetery located on Vasile Alecsandri Street remind us today of the important role played by the Jewish community in the history of this city.